Un sistem cu două motoare se referă de obicei la o aeronavă care are două motoare. Într-o astfel de aeronavă, fiecare motor este independent de celălalt, iar ambele motoare lucrează împreună pentru a furniza puterea necesară pentru ca aeronava să zboare.
Când pilotul pornește motoarele, fiecare motor funcționează independent, cu propria sa alimentare cu combustibil, sistem de aprindere și sistem de control. Pilotul poate regla puterea de ieșire a fiecărui motor separat folosind comenzile de accelerație, care sunt de obicei situate în carlingă.
Motoarele sunt conectate la elicele aeronavei printr-o cutie de viteze și un arbore de transmisie. Elicele sunt proiectate să se rotească în direcții opuse, ceea ce ajută la contracararea efectului de cuplu al fiecărui motor.
A avea două motoare asigură redundanță în cazul în care un motor se defectează, ceea ce îmbunătățește siguranța aeronavei. În cazul unei defecțiuni a motorului, pilotul poate continua să zboare pe motorul rămas, deși la o putere redusă.
În general, un sistem cu două motoare oferă o mai mare fiabilitate și siguranță în comparație cu o aeronavă cu un singur motor, ceea ce îl face o alegere populară pentru avioanele comerciale, avioanele de afaceri și alte tipuri de aeronave.